Trezeste-te, se poate

In 2003 am participat la o campanie de informare, organizata de asociatia "Mesagerii Sanatatii". Las mai jos textul de prezentare al campaniei, in continuarea piesei pe care am lucrat-o special pentru acest eveniment.

Vorbe despre proiect:
Proiectul Asociatiei "Mesagerii Sanatatii", intitulat "Copiii împotriva drogurilor" s-a desfasurat în perioada februarie - octombrie 2003, în trei licee din Bucuresti: Colegiul National "Mihai Viteazu", Colegiul National "Gh. Lazar" si Liceul Teoretic "Tudor Vladimirescu". Proiectul a fost sponsorizat de Ambasada Regatului Olandei la Bucuresti.
In cadrul proiectului au fost pregatite 15 persoane (6 profesori si 9 elevi) ca organizatori de campanii multimedia antidrog. ( Instruirea a fost impartita în patru module: "Relatii interumane", "Educatie antidrog", "Tehnici de campanie out-door" si "Tehnici de campanie multimedia")
Acest clip este rodul muncii lor.
Imaginile au fost filmate la Liceul Tudor Vladimirescu. La realizarea clipului au participat voluntari de la cele trei licee selectionate si de la Asociatia Leo Sunshine.
Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Educatiei si Cercetarii, de Ministerul Sanatatii si Familiei, de Agentia Nationala Antidrog si de Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.

TREZESTE-TE! Se poate. Fara droguri

Adevarul despre droguri:

Drogul nu te face liber;

Drogul este înselator si produce repede dependenta;

Drogul nu-ti usureaza comunicarea;

Drogul nu-ti rezolva problemele;

Drogul te exclude din activitatea familiala si profesionala

Efectele drogurilor:

lipsa de concentrare, slabirea judecatii, scaderea inteligentei (alcoolul, metadona, heroina, solventii, L.S.D., cannabis, marihuana)

iritabilitate, agitatie sau apatie (barbiturice, alcoolul)

dependenta fizica (alcolul, opiul, morfina, tranchilizantele, canabisul, heroina, morfina)

dependenta psihica puternica (cocaina, crack-ul, morfina, ciuperci, halucinogene)

intoxicatii (heroina)

halucinatii (heroina, solventii, mescalina, L.S.D.,cannabis, ciuperci halucinogene)

caderea parului, unghii casante, tremur al mâinilor (heroina, cafeina)

ameteli, greturi, varsaturi (heroina, solventii, tutunul, ecstasy, ciuperci halucinogene)

depresie, anxietate, astenie (cocaina, crack, amfetaminele, ecstasy)

hipertensiune, tulburari cardiace ( alcoolul, cofeina, amfetamine, L.S.D., ciuperci halucinogene)

> risc crescut de infectare cu HIV sau alte virusuri, în special virusul hepatitei C (drogurile injectabile)

coma, moarte (alcoolul, sedativele, heroina, solventii, tutunul, ecstasy)

3. De ce se apuca tinerii de droguri ?

Motivele declarate de catre tinerii care au experimentat vreodata un drog ilegal au fost :

experimentare; sunt la îndemâna, si daca le-au incercat cativa prieteni si nu au patit nimic rau, de ce sa nu le încerce si ei macar o data ?

din plictiseala; nevând altceva mai bun de facut de ce sa nu încerce, mai ales ca poate fi si distractiv ?

din curiozitate; pare interesant -de ce sa nu încerce sa vada cum este ?

datorita presiunii venite din partea altor persoane; toti ceilalti consuma droguri si prin urmare, tânarul nu vrea sa para ca este un ciudat; e placut sa te simti ca facând parte dintr-un grup

pentru a protesta - tânarul stie ca nu ar trebui sa consume dar i se pare distractiv sa se revolte uneori, mai ales in cazul in care poate sa faca lucruri dezaprobate de parinti sau profesori

Nici unul dintre aceste motive nu demonstreaze ca tânarul care consuma droguri în mod experimental ar avea probleme sociale sau psihologice majore. Asumarea riscurilor, trairea unor senzatii tari, fortarea limitelor impuse de adulti, fac parte din procesul normal de maturizare a tinerilor.

Este important pentru cei care lucreaza cu tinerii sa inteleaga acest lucru si sa incerce sa ii ajute sa se maturizeze oferindu-le ocazia de a alege alternative sanatoase de a-si petrece timpul liber in mod placut si nu distructiv.

4. De ce devin oamenii dependenti ?

Cele mai frecvent invocate motive de catre personele dependente de droguri:

Drogurile au facut sa dispara o durere fizica cauzata de o boala sau accident.

Drogurile au facut sa inceteze o suferinta psihica. Multi oameni au devenit dependenti de tranchilizante dupa ce au urmat o vreme un tratament medical prescris pentru a face fata unei experiente traumatice cum ar fi moartea unei fiinte iubite. Altii folosesc alcool sau heroina pentru a indeparta emotiile negative cauzate de situatia lor actuala sau de experiente traumatizante din trecut. Drogurile sunt folosite de unii ca un scut protector impotriva a ceea ce ei numesc o lume rea care ii inconjoara.

Viata pare sa fie plictisitoare si goala daca cineva este somer, este sarac sau traieste intr-o casa mizera ori pe strada. Care este rostul si sensul uni asfel de vieti? Drogul este folosit de aceste persoane ca sa uite grijile de zi cu zi.

Lupta zilnica pentru a face rost de bani, obtinerea drogurilor, pacalirea Politiei, si simplul fapt de a apartine acelei lumi a consumatorilor si vanzatorilor de droguri poate sa dea unor persoane senzatia ca fac ceva cu viata lor care parea altfel lipsita de orice inteles.

Dupa cum se poate vedea din lista de motive enumerate mai sus, multe dintre ele au o legatura directa cu starea emotionala si sociala a persoanei afectate. Acest tip de consum de droguri este un fel de retragere intr-o lume aparent nesigura si ostila . Acest tip de experienta este total diferit de senzatiiile cautate de consumatorul ocazional de droguri care doreste sa incerce mai degraba ceva nou , excitant si interesant.

5. Generalitati despre droguri

Drogurile pot modifica felul in care percepem realitatea, reactionam sau comunicam cu ceilalti. Drogurile influenteaza ceea ce simtim si pot schimba imaginea despre sine si despre lume.

Dependenta = comportamentul unei persoane care consuma zilnic droguri si care are dificultati în a renunta la consum. Este un comportament tipic, care are drept scop primordial obtinerea unei noi doze de drog, indiferent de mijloacele folosite pentru a atinge acest tel.

Dependenta fizica descrie o constrângere puternica de a continua administrarea drogului pentru a se putea simti normal sau a evita o stare de rau cum este disconfortul fizic sau sevrajul.

Dependenta fizica apare in cazul administrarii repetate a unor depresive de genul alcoolului, heroinei, tranchilizantelor dar poate rezulta si dupa întrebuintarea prelungita a amfetaminelor. In ciuda reputatiei de drog usor, consumul prelungit si regulat de canabis poate conduce la aparitia dependentei.

Dependenta psihica se poate instala indiferent de drog. Oamenii încep sa consume droguri, ca modalitate de a face fata problemelor si simt ca nu pot supravietui fara drogul sau drogurile alese.

Dezintoxicarea este procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scapa de dependenta fizica pentru un anume drog.

Termenul de "droguri tari" se refera la drogurile de genul heroinei si a crackului care sunt considerate mai periculoase si care pot conduce mai usor la dependenta.

Supradoza reprezinta consumul oricarui drog în cantitate mare cu aparitia unor efecte adverse de ordin fizic si mintal grave. Poate fi accidentala si urmata de consecinte fatale daca nu se acorda un ajutor medical specializat in cel mai scurt timp.

Politoxicomania reprezinta consumul mai multor droguri, deseori cu intentia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora in beneficiul altora. De exemplu, multi oameni fumeaza canabis în scopul de a diminua efectele consumului de heroina.

Psihoactiv este un termen generic utilizat pentru a descrie drogurile care produc modificari ale starii de spirit.

Drogurile usoare sunt drogurile considerate mai putin problematice, de tipul canabisului si al unor amfetamine.

Toleranta se refera la modul în care organismul se adapteaza la prezenta repetata a unui drog. Aceasta înseamna ca este necesar sa se administreze doze din ce în ce mai crescute pentru a obtine un efect placut asemanator cu cel obtinut dupa luarea primelor doze. Daca se întrerupe consumul pentru o anumita perioada de timp toleranta scade. În acest caz toleranta devine foarte importanta, mai ales pentru consumatorii de heroina. Acestia pot ajunge usor la starea de intoxicare dupa o perioada de timp de abstinenta, daca reincep sa consume pornind de la aceeasi cantitate consumata anterior.

Sevrajul reprezinta raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit. Simptomele care apar în sevraj sunt: tremuraturi, dureri articulare in muschi sau dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa.

6. Efectele asociate diferitelor tipuri de droguri

Amfetaminele au efecte mai putin cunoscute de consumatori: senzatie de gura uscata, , cresterea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardiac si a frecventei respiratorii, hipertemie. Dilatarea pupilelor este usor de remarcat si poti suspecta ca o persoana a consumat acest gen de droguri doar la simpla vedere a celui care le-a luat.

Dupa incetarea efectului amfetaminei administrate, consumatorul simte o stare de oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava.

Senzatiile placute îl pot determina pe consumator sa sporeasca doza si frecventa utilizarii.

In cantitati mari consumul de amfetamine genereaza anxietate, tremor, paranoia, alterarea ritmului somn-veghe si modificari ale apetitului . Toate aceste efecte cumulate in timp, scad rezistenta organismului la îmbolnaviri .

Consumul cronic de amfetamine genereaza psihoze ( care uneori se pot manifesta sub forma de halucinatii sau iluzii paranoide).

Ca si în cazul altor droguri injectabile, utilizarea in comun a seringilor pentru administarea amfetaminelor, sporeste riscul infectarii cu HIV sau alte virusuri, în special virusul hepatitei C.

Canabisul: Consumatorii de canabis au deobicei ochii rosii injectati. Ei se pot simti foarte dezorientati sau paranoici. Folosirea cannabisului poate duce si la: diminuarea concentrarii, incapacitate de a exercita deprinderi mecanice (sofatul poate fi periculos), percepere distorsionata a realitatii si alterarea capacitatii de a memora lucruri noi.

Cei ce fumeaza cannabis, mai ales dupa ce au si consumat si alcool pot avea ameteli si senzatie de voma. In urma unui consum regulat de Cannabis ,persoana îsi pierde motivatia pentru orice fel de activitate dezvoltând asa numitul sindrom "o voi face mâine" si o scadere a capacitatii de a memora, mai ales lucruri noi. Acest fenomen se numeste " pierderea memoriei pe termen scurt" si a fost semnalat de mai multi tineri care au descoperit ca nu mai sunt in stare sa invete pentru examene dupa ce au fumat un timp Marijuana.

Cocaina creeaza rapid o puternica dependenta psihica si un sindrom de retragere. Folosirea repetata si indelungata a Cocainei face ca mucoasa nazala sa se atrofieze si sa se distruga impreuna cu o portiune a septului nazal. Din acest motiv, cand nu sunt sub efectul drogului, cocainomanii au un aspect tipic al fetei, cu ochii injectati , lacrimosi cu pupile dilatate si nasul care curge in permanenta, de parca ar suferi de gripa.

Crack-ul: Efectele sunt similare cu cele ale cocainei, dar mai intense si dureaza mai putin( 3-10 minute).

Crack-ul e numit si versiunea "fast-food" a cocainei. Cei ce îl folosesc experimenteaza o senzatie rapida si intensa, dar costurile ridicate în cazul unui consum regulat de crack îi determina pe consumatori sa devina ei însisi traficanti sau sa recurga la prostitutie, infractiuni pentru a face rost de banii necesari pentru procurarea unei noi doze.

Consumul în doze mari si repetate frecvent duce la anxietate, tremor, iritabilitate, paranoia, somn agitat si neodihnitor.Toate aceste simptome sunt asociate cu lipsa poftei de mancare. Din acest motiv, consumatorii de Cocaina si Crak sunt subponderali, incercanati si sufera de o stare de oboseala cronica .

Consumul frecvent de Cocaina creste riscul aparitiei unui infarctelor miocardice si a acccidentelor vasculare cerebrale.

Ecstasy determina cresterea temperaturii corpului. Daca acest drog este luat in discoteci si persoana respectiva se antreneaza intr-un dans in ritm frenetic, indelungat, fara ca in acest timp sa bea lichide si transpirand abundent , poate sa sufere o deshidratare grava. Daca utilizatorii nu fac pauze ( sa stea jos, sa se relaxeze, sau sa iasa la aer), pot lesina, apare colapsul vascular si uneori chiar decesul. Persoanele care au consumat Ecstasy si simt ca incep sa aiba senzatie de ameteala, sunt sfatuite sa consume timp de o ora lichide, (apa sau bauturi racoritoare ,nu alcool pentru ca accentueaza deshidratarea)- si sa iasa afara la aer curat pana cand trece efectul drogului. Exista riscul de a cumpara cocaina care a fost amestecata de catre "Dealeri", inainte de vanzare cu alte substante, unele foarte periculoase. Astfel, ceea ce poate fi doar iritant si neplacut cand este folosita calea de administrare nazala, devine mortal daca este folosita injectarea drept cale de administrare a drogului.

Ecstasy poate cauza si anxietate, greata, tremuraturi. Folosirea frecventa duce la iritabilitate, paranoia, perturbarea ritmului somn-veghe si dereglari ale apetitului alimentar.

Ecstasy administrat în combinatie cu medicamente cum sunt cele antiastmatice, poate determina cresterea nivelul presiunii sângelui pâna la un nivel periculos. Când cumperi droguri nu ai cum sa-ti dai seama exact ce iei si de multe ori tot felul de alte substante au fost vândute purtând numele de Ecstasy.

G.H.B (Gamma-hidroxibutrat): Efectele G.H.B. apar dupa 10 minute pana la o ora dupa administrare si pot dura o zi sau mai mult. Ca si alcoolul, în doze mici înlatura initial inhibitiile, ducând la euforie si sporirea apetitului sexual. În doze mari are efecte sedative puternice, inducând confuzie, greata, spasme musculare, posibil colaps respirator sau coma.

Heroina: Unul din pericolele consumarii acestui drog este legat de faptul ca nu este cunoscuta concentratia drogului, ceea ce înseamna ca riscul de administrare a unei supradoze este semnificativ crescut. Reducerea pulsului si a frecventei respiratorii, diminuarea apetitului si pupilele contractate ("ca acele de gamalie"), pielea palida sunt semne usor de recunoscut la orice persoana care a consumat Heroina. Riscul consmului regulat sau în cantitate mare consta în aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei cronice, iar la femei apare menstruatia neregulata. Psihic pot apare anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia si pierderea poftei de mancare. Toate acestea acumulate in timp duc la pierdere marcata in greutate si scaderea rezistentei naturale la îmbolnaviri.

Injectarea de opiacee si adoptarea unui stil de viata centrat pe consumul de droguri pot avea consecinte grave. Utilizarea la comun a seringilor, acelor sau altor echipamente de injectare sporeste riscul infectarii cu HIV sau alte virusuri, cum sunt cele ale hepatitelor B ,C si D.

Exista si riscul administrarii de heroina combinata de catre dealeri cu alte substante, care, in combinatie cu Heroina, pot fi letale daca sunt injectate.

E destul de dificil sa prezici puritatea heroinei vândute stradal. Din acest motiv , chiar daca o persoana isi va injecta exact aceeasi cantitate de drog ca deobicei , poate muri din cauza unei supradoze pentru ca concentratia de drog a fost mai mare in doza cumparata de pe strada, decat in dozele folosite in experientele anterioare.

Metadona poate genera o stare de visare, mai putin intensa, dar de durata mai lunga decât heroina. Metadona scade sensibilitatea, reactia la durere, anxietatea si produce o senzatie de bine. Administrata în doze mari determina somnolenta sau pierderea cunostiintei. Toleranta si dependenta se dezvolta dupa un consum regulat si se instaleaza relativ rapid.

Folosirea combinata a metadonei cu alte substante depresive ale sistemului nervos central are efect de supradoza care poate fi mortal. In cazul unui individ alergic la una din aceste substante intoleranta apare si la doze mici.

Utilizarea pe termen lung poate determina:

> absenta sau rarirea ciclului menstrual

> diminuarea reflexului de tuse

> diminuarea libidoului

> scaderea tensiunii arteriale

> dificultati de concentrare

> constipatie

Statutul legal in Romania: Metadona face parte, conform legislatiei privind abuzul de droguri, din clasa de substante medicamentose disponibile numai in anumite spitale si numai cu prescriptie medicala speciala.

Metadona este folosita ca o modalitate de tratare a dependentei de Heroina, fiind prescrisa în doze care se reduc treptat, în timp. Întrebuintarea metadonei în programele de tratare a persoanelor dependente de Heroina reduce riscul contactarii virusului HIV, a virusurilor hepatitei B si C in cazul utilizatorilor de droguri injectabile. Metadona se administreaza oral, sub forma de tablete ,asfel ca persoanele care foloseau Heroina injectabil nu se mai expun riscului de infectare prin folosirea de echipament nesteril.

Ketamina: Creeaza sentimentul de detasare si o senzatie de a fi în afara propriului corp, alteori halucinatii vizuale si auditive. Efectele dureaza pâna la trei ore. Din punct de vedere fizic consumatorul are senzatie de greata, voma, limbaj neclar, amorteala si coordonare musculara deficitara.

Cantitati mari pot provoca senzatia de amortire a membrelor sau spasme musculare. Proprietatile anestezice ale ketaminei sunt cele mai periculoase pe plan fizic. Sub influenta ei, consumatorii sunt mai putin sensibili la durere. Pe langa aceasta, multi dintre ei nu-si dau seama ca au halucinatii (pentru ca ei cred ca ceea ce se întâmpla e real), asa ca se expun accidentelor si ranirilor grave. Mâncatul sau bautul înainte de administrarea Ketaminei (ca si a oricarui alt anestezic), poate produce voma. Daca persoana este în stare de inconstienta apare pericolul înecarii cu propriile vomismente si decesul prin sufocare. Exista si riscul ca Ketamina sa fie vânduta combinata cu alte substante, dintre care unele pot fi mai periculoase decât Ketamina ca atare.

L.S.D.: Indiferent daca senzatiile traite de consumatorul de LSD sunt percepute ca fiind placute sau neplacute, el nu poate iesi din aceasta stare pana cand drogul nu este metabolizat in organism, ceea ce poate dura pana la 12 ore. Este foarte important ca acest fapt sa fie cunoscut de toti cei care intentioneaza sa experimenteze acest drog, pentru ca nu exista nici un fel de tratament medical care sa le scurteze suferinta psihica daca au ghinionul sa experimenteze o calatorie neplacuta.

Principalele riscuri asociate administrarii de LSD sunt: experientele negative, calatoriile mintale, care îl pot tulbura profund pe consumator, si riscul crescut de accidente pe perioada cât realitatea apare distorsionata. Folosirea frecventa poate duce uneori la rememorari târzii sau la aparitia spontana a unor senzatii de voiajare. Acestea, împreuna cu problemele de sanatate psihica sunt considerate reactiile adverse particulare ale efectului halucinogen al LSD.

Semnele fizice ale consumului de LSD sunt aparitia tahicardiei, a hipertermiei, a tremuraturilor si a greturilor.

Solventii: Efectele solventilor apar imediat dupa inhalare si sunt similare intoxicatiei alcoolice. Pe termen scurt efectele ce pot apare sunt: scurgeri ale nasului si ale ochilor; încetinirea batailor inimii si a ritmului respirator, diminuarea activitatii sistemului nervos central. Aceasta poate genera vorbire incoerenta, pierderea coordonarii miscarilor, perceperea de imagini duble si aparitia unor halucinatii.

Inhalarea de solventi in cantitati mari poate duce la pierderea cunostintei, convulsii, coma si chiar deces. Intrucât si-au pulverizat gazele direct în gât, unii tineri aflati la primele încercari au murit. In cele mai multe cazuri folosirea experimentala a solventilor nu se soldeaza cu decesul persoanei.

Exista riscul ca cei care folosesc solventi sa-si piarda echilibrul, sa cada si sa se raneasca. Folosirea solventilor de catre persoane cu afectiuni respiratorii de genul astmului este foarte periculoasa. Întrebuintarea repetata poate duce la leziuni ale pielii în jurul nasului si gurii.

Întrucât vaporii multor solventi sunt inflamabili exista si riscul de explozii sau incendii. Daca persoana se afla într-o stare de inconstienta apare pericolul sufocarii.

Utilizarea continua si pe termen lung a solventilor produce afectiuni grave ale apartului reaspirator, ficatului, si sistemului nervos.

Tutunul: Fumul de tutun contine gudron, nicotina, monoxid de carbon si alte gaze. Nicotina este drogul din tutun care determina dependenta si afecteaza inima, principalele vase sanguine, tractul digestiv, plamânii si sistemul nervos central. La o prima utilizare fumatorii au senzatia de greata si ameteala.

Persoanele care încep sa fumeze cresc treptat numarul de tigari si apoi ajung sa fumeze in mod regulat. Multi fumatori afirma ca fumatul îi relaxeaza, dar în acelasi timp îi si stimuleaza si traiesc o mare satisfactie când inhaleaza fumul.

Pentru tineri riscul principal este aparitia dependentei de nicotina si transformarea într-un fumator înveterat. Exista un risc crescut de dependenta dubla, fizica si psihica.

Multe persoane fumatoare sufera de boli cardiace, ale vaselor de sânge, de infarcturi miocardice, infectii pulmonare, congestie cerebrala, impotenta si sterilitate, bronsite, tulburari circulatorii, cancer pulmonar, cancer la nivelul gurii si gâtului, ulcer gastric. Femeile care fumeaza în timpul sarcinii nasc de obicei copii cu dimensiuni mai mici si riscul unei nasteri premature este mai crescut.

Când o persoana renunta la fumat este agitata, iritabila, sufera de depresii si insomnie. Multi oameni cred ca daca schimba tigarile tari cu cele slabe pot reduce riscul de imbolnavire De fapt, acest lucru nu este adevarat si promovarea tigarilor slabe a creat consumatorilor un sentiment de falsa siguranta în privinta sanatatii lor. În realitate, cei care renunta la tigarile tari în favoarea celor slabe modifica si numarul de tigari fumate pentru a compensa aportul redus de nicotina. În astfel de situatii fumatorii trag fumul în plamîni mai frecvent, mai rapid si mai adânc.

Numarul deceselor determinate de fumat tinde sa scada în tarile dezvoltate, dar creste rapid în tarile în curs de dezvoltare si în cele ale lumii a treia.

Tranchilizantele: Aceste substante au un efect depresor asupra sistemului nervos central. Tranchilizantele reduc starea de tensiune si anxietatea si produc o senzatie de calm si relaxare. Ele sunt în general eficiente în doze care nu genereaza moleseala. Totusi, dupa o prima administrare unele persoane se simt letargice si au dificultati de memorare.

Consumatorii se confrunta cu probleme în exercitarea unor deprinderi (e.g.condusul masinii), dar aceste efecte secundare dispar dupa una sau doua saptamâni de administare continua.

Utilizarea regulata conduce la toleranta si dependenta. Sunt necesare doze din ce în ce mai mari pentru a obtine acelasi efect si abstinenta brusca poate duce la anxietate, atacuri de panica, iritabilitate, migrene si senzatie de greata. Dupa administrarea îndelungata a unor doze mari, încetarea brusca a consumului poate provoca convulsii. Administratea unei doze foarte mari poate duce la coma si moarte, în special daca drogul este combinat cu alte depresive ale sistemului nervos central, de genul heroinei si alcoolului.

Tranchilizantele sunt uneori folosite (fara prescriptie medicala) de persoane care cauta sa neutralizeze efectele medicamentelor stimulante sau sunt combinate cu alte droguri ca heroina si alcoolul.

Benzodiazepinele ar trebui folosite pentru perioade scurte de timp. Cei ce le folosesc pe termen lung dezvolta o puternica dependenta fata de aceste substante si au sentimentul ca viata devine din zi in zi mai inutila si ca nu îi pot face fata fara pilula.

Alcoolul e un drog depresiv care încetineste activitatea sistemului nervos central.

In cantitati mici: înlatura inhibitiile, produce relaxare.

In cantitati mari: apare vorbirea greoaie, nedeslusita, gandirea confuza, coordonarea dificila a miscarilor, tulburari de vedere, greata si voma.

In intoxicatia acuta : inconstienta, deprimarea respiratiei, scaderea pulsului si a tensiunii arteriale, coma care poate duce la deces daca persoana afectata nu este tratata de urgenta intr-un spital.

Consumului regulat duce la instalarea tolerantei , a dependentei psihice si apoi a dependentei fizice de alcool. In cazul persoanelor care au devenit deja dependente fizic de consumul zilnic de alcool, incetarea brusca a bautului ii poate pune în pericol viata prin declansarea crizelor de Delirium Tremens. In criza de Delirium Tremens bolnavul este agitat, violent are halucinatii vizuale si auditve si ca urmare se poate rani grav , se poate accidenta sau poate ataca peroanele din anturaj.

Consumul zilnic de alcool creste riscul îmbolnavirilor prin: ciroza hepatica, ulcer gastric, cancer al gurii, stomacului si gâtului, boli de inima, pancreatite, disfunctii cerebrale si distrugerea celulelor nervoase.